Ghetarii se topesc intr-un ritm exploziv ...

Ghetarii se topesc intr-un ritm exploziv ... (Joi Iun 05, 2008 12:23 am)

Masuratori recente arata ca pragurile de gheata se topesc mult mai repede decat au estimat şi cele mai pesimiste scenarii! Imagini recente, culese prin intermediul satelitilor şi verificate de cercetatori prin intermediul zborurilor la joasa altitudine deasupra regiuni antarctice, arata fara echivoc acest fenomen ingrijorator.

Ghetarii sunt esentiali pentru viata intregii planete. intre toate zonele inghetate de pe Terra, cel mai mare este continentul antarctic. Antarctica poseda multe recorduri, unele interesante, altele triste. Antarctica este continentul ce depaşeşte 14 milioane de kilometri patrati, o suprafata mai mare decat cea a Europei, are cea mai mare inaltime medie intre toate continentele terestre, peste 2.100 de metri (avand varful cel mai inalt, Vison, de 5.140 de metri). Cea mai mare parte din suprafata Antarcticii ascunde o rezerva imensa de gheata. Aceasta este stocata in doua rezervoare imense: cel mai mare este aşezat pe platoul continental, avand o grosime de peste 4 kilometri. Celalalt este alcatuit din suprafata intinsa a pragurilor de gheata, in forma unor planşee intinse, cu grosimi considerabile de cateva zeci de metri, care inconjoara intreg continentul inghetat, protejandu-l de valurile oceanului. in cifre, Antarctica poseda 90% din toata gheata terestra, fiind de fapt rezervorul ce acopera aproximativ 70% din apa ducle de pe Pamant.

Gheturile Antarcticii se topesc mai rapid decat in cele mai negre previziuni

Cercetatorii au captat mai intai imagini video dramatice, transmise de un satelit, şi care surprind rapiditatea cu care un prag de gheata imens din continentul antarctic a inceput sa se desprinda de Peninsula. Suprafata, denumita Wilkins Ice Shelf, situata in peninsula Antarctica, reprezinta o faşie subtire de gheata agatata intre doua peninsule. Portiunea are in realitate peste 40 de kilometri lungime, peste 2 kilometri latime şi mai multi metri grosime. Pentru multi specialişti, imaginile transmise de satelit au fost şocante, fiind inca un semn vizibil şi indubitabil al impactlui climatic asupra mediului Antarcticii.

Profesorul David Vaughan, de la British Antarctic Survey (BAS), a prezis faptul ca in 1993 partea nordica a pragului de gheata Wilkins va disparea in urmatorii 30 de ani, daca incalzirea climei va continua in ritmul cunoscut la acea vreme. Pus in fata imaginilor pragului de gheata Wilkins, sfaramat şi impraştiat in mare parte in apa, cercetatorul a exclamat: „Nu ma aşteptam sa vad lucrurile petrecandu-se atat de rapid! Pragul de gheata atarna actualmente de un strat foarte subtire!“

Pentru o mai buna apreciere a situatiei, la scurt timp in zona a fost trimis un avion pentru a filma imagini de la distante mai mici. Unul dintre participantii la zbor, Jim Elliot de la BAS a declarat la intoarcere, pentru BBC: „Nu am vazut niciodata aşa ceva, pana acum! A fost teribil! Am zburat de-a lungul crapaturii principale şi am putut observa marimea golului format in urma rupturii şi desprinderii! (vezi foto) Bucati mari de gheata, de marimea unor case, sunt impraştiate asemenea daramaturilor de pe urma unei explozii!“

Aşadar, pragul Wilkins se topeşte intr-un ritm alert, bucati mari desprinzandu-se de continentul Antarctic mai repede cu 15 ani decat toate estimarile oamenilor de ştiinta. Totul se desfaşoara cu o viteza ingrijoratoare. Pe internet, la mai multe adrese, intre care şi cele mentionate la final, sunt postate scurte animatii sau inregistrari video care arata cat de mari sunt suprafetele de gheata antrenate in acest proces de topire şi cu ce repeziciune se desfaşoara pulverizarea pragului. in acest ritm alert, cercetatorii spun ca in urmatoarele zile sau cel mult in cateva saptamani, se va putea şti care va fi soarta pragului Wilkins.

Lista neagra a pragurilor de gheata disparute definitiv

inca din 1978, specialiştii care s-au ocupat de procesul incalzirii globale au avertizat asupra riscului declanşarii acestui proces. John Mercer, spre exemplu, intre pionierii cercetarilor incalzirii globale, declara ca unul dintre semnele care vor arata ca in Antarctica s-a declanşat un periculos proces de incalzire va fi prabuşirea pragurilor de gheata de pe ambele coaste ale Peninsulei Antarctice. Masuratorile repetate aratau ca topirea acestor suprafete din Peninsula Antarctica a inceput in urma cu 50 de ani. De atunci, Antarctica traverseaza o perioada de incalzire fara precedent. insa nimeni nu a anticipat procesul la cotele lui actuale! in mod accentuat, mai multe praguri de gheata s-au retras in ultimii 30 de ani, 6 dintre acestea prabuşindu-se complet: Canalul Printul Gustav, Larsen Inlet, Larsen A, Larsen B, Wordie, Muller şi Jones. intre acestea, cel mai mare a fost ghetarul Larsen B, cu dimensiuni impresionante: 240 de kilometri lungime şi aproximativ 50 de metri inaltime. inainte de topirea completa a lui Larsen B, oamenii de ştiinta credeau ca el va fi stabil cel putin un secol - chiar şi in conditiile incalzirii globale. Ceea ce avea sa se intample a surprins intreaga lume ştiintifica. Larsen B s-a topit complet! El a inceput sa se desprinda de Peninsula Antarcticii, incepand cu 31 ianuarie 2002, iar in 35 de zile a disparut pur şi simplu in apa!

Ritmul de topire a ghetii s-a dublat in ultimii ani

Studii facute in 2006 aratau ca volumul de gheata al Antarcticii pare sa fie in general in scadere iar previziunile erau ingrijoratoare: 85% dintre ghetarii de aici aluneca din ce in ce mai mult spre mare. Masuratorile aratau ca intre 2004-2005 şi 2005-2006, rata topirii gheturilor se dublase. Acest ultim prag de gheata se adauga listei celorlalte desprinse in ultimele trei decenii, insa are suprafata cea mai mare: de şapte ori mai mare decat a Manhattanului.

Topirea pragului Wilkins nu va avea vreun efect asupra creşterii nivelului nivelului marii, pentru ca acestea sunt scufundate in apa şi dizloca deja o cantitate egala cu cea pe care ar elibera-o prin topire. Cu toate acestea, efectele topirii sunt foarte daunatoare pentru gheta Antarcticii. in primul rand, diminuarea suprafetei de gheata duce la creşterea temperaturii apei. Radiatiile solare nu mai sunt reflectate de pragul de gheata in atmosfera, ci patrund in apa oceanului, crescand semnificativ temperatura. in al doilea rand, disparitia pragurilor de gheata permit tot mai mult valurilor oceanului incalzit sa loveasca direct corpul gheturilor din interior. (Articol realizat pe baza datelor din „Antarctic ice shelf hangs by a thread“ apartinand British Antarctic Survey, dat publicitatii in 25 martie 2008, disponibil la www.antarctica.ac.uk şi Al Gore, „Un adevar incomod“, Editura Rao, 2007)

40 de milioane de lire anual pentru cercetarea Antarcticii

The British Antarctic Survey (BAS) este o institutie de mare prestigiu international, cu sediul la Cambridge. Este lider mondial in cercetarea mediului, avand un buget anual de 40 de milioane de lire sterline şi reunind cinci statii de cercetare antarctice, doua nave de explorare, şi mai multe avioane specializate in masuratori la mare altitudine. BAS desfaşoara cercetari interdisciplinare la care participa 40 de universitati din Marea Britanie şi peste 120 de cercetatori din intreaga lume.